Ce este mai nobil?

„Ce este mai nobil decât să atingi următoarea generaţie, să vezi copii ţinând înţelegerea ta în ochii lor, speranţa ta în vieţile lor, lumea ta în mâinile lor. În bucuria şi succesul lor îţi găseşti împlinirea, aşa că pentru ei tu îţi dai totul”.

M-am gândit de multe ori la cât adevăr cuprinde acest gând. Vrând-nevrând modul meu de a înţelege lumea îl transmit copilului pe care îl formez. El priveşte la tot ce sunt eu şi asimilează  fără selecţie. Dacă eu îl determin acum să privească lumea ca pe un loc al fricii, al terorii, al concurenţei aşa o va privi şi peste zeci de ani. Dacă va observa la mine o abordare senină, deschisă, plină de pace,  va aborda şi el aceeaşi perspectivă acum şi peste ani.  Mai mult, Dumnezeul căruia Îi slujesc eu acum, va fi Dumnezeul pe care el îl va sluji peste ani, iar convingerile mele vor deveni în timp convingerile lui. Credinţa mea o va forma pe a lui, căci eu deschid un drum. Acum clădesc o fundaţie pe care copilul o va consolida prin experienţe proprii, resimţind mereu influenţa primelor cărămizi aşezate.

Cât de nobil poate fi să vezi că speranţa veşniciei care te-a animat pe tine, îi dă aripi copilaşului pe care l-ai crescut. Câtă frumuseţe să  ştii că cel căruia tu i-ai împreunat mânuţele pentru prima oară îşi găseşte peste ani refugiul în rugăciune. Cât har să vezi o viaţă transformată prin cuvântul pe care ţi-ai făcut timp să îl plantezi în ea.

Am atâtea exaltări la gândul că putem atinge o generaţie, că o putem câştiga pentru Hristos! Se cere muncă, dar nu e în zadar. Se cer sacrificii, dar nu se irosesc. Se cere dăruire, dar nu rămâi trădat. Se cere dragoste, dar nu greşeşti destinaţia…

Merită să dai totul pentru garanţii atât de puternice!

 

Untitled